DAR UNDE-I TATA

 Dragă Kitty raiul este o cameră fără ferestre

Plină cu cărți în toate limbile pământului Să

nu exagerăm totuși Trebuie să fie loc Oamenii

merg nu zboară din bibliotecă în bibliotecă

Lectura are nevoie  de-o cale de acces De pildă

cărțile de poezie mă ajută să respir Cele de aventuri

să uit de foame și de singurătate Numai cărțile de 

dragoste mă deprimă Deocamdată nu înțeleg însă

un lucru Cum poate să fie nisipul duminica

atât de albastru

Costel Zăgan, FLORI(I)LE POEZIEI, 2020

ULTIMA CITAȚIE

Dragă Kitty aş vrea să-i scriu

 prin intermediul tău

 Annei Frank
se poate

 că lumea m-a exilat şi pe mine

 cu tot cu poezie din fericire
iar singurătatea 

care ne-a înfiat 

are grijă de noi ca de nişte copii

extrem de problematici
în rest fiecare

 se spală singur pe mâini

Costel Zăgan

OMULE NU-S DOAR UMBRELA TA

 

Dragă Kitty nenorocirea te găsește

și fără să te cunoască Și ca orice oas

pete nepoftit profită de tot ceea ce ai

Bune sau rele îți suge și ultima pică

tură de energie Nu te-ntreabă dacă-ți

convine sau nu

Te urmărește mai ceva ca umbra

N-ai ce face

Dă-i sarea și pâinea

acestei zile

Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank

DE DRAGOSTE

 

De dragoste*

Mă îmbăt

cu noaptea

din

ochii tăi

albaștri

Frumoaso

Lasă-ți

mâinile

să cânte

pe

trupul meu

Dezacordat

de

toată

tristețea

lumii

Noaptea

ți-a

aprins

sânii

Ca pe

Farul

din

Alexandria

Valurile

mă

izbesc

cu

stele

Costel Zăgan, Ode gingașe

UMBRELA SOARELUI

 

Dragă Kitty ai văzut vreodată un câmp

de luptă devastat de lună Așa arată su

fletul meu după o noapte de insomnie

Când eram copil

totuși

soarele

era

cea mai frumoasă jucărie

Costel Zăgan

DRAGĂ KITTY VREI SĂ FII

 

Dragă Kitty vrei să fii prietena mea

Uneori mă dor toate cuvintele Însă

nu pot să tac nici în ruptul capului

Deși îmi dau seama Că orice vorbă

în plus M-ar putea costa chiar viața

Strămoșii mei au murit pentru liberta

tea mea Și eu nu pot să tac

Tăcerea ar fi

un act de trădare

Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank

AMINTIRI DIN COPILĂRIA CEA MAI RECENTĂ

 

A trecut şi ianuarie

cu

ochii legaţi

de

năframa altei melancolii

Omul

ochiul atavic

al

lui

Dumnezeu

doarme

sub

pleoapa

istoriei

recente

Zburaţi

pe

vârfuri

copii

Costel Zăgan

DOMNULE EU SUNT INFERNUL DUMNEAVOASTRĂ

 

Dragă Kitty ploaia nu mai poate spăla

nimic Nici crimele nici răutățile oame

nilor Ura-i mai rea decât rugina Erodea

ză condița umană dintr-un capăt în altul

Nu scapă nimeni bătrân sau copil bărbat

sau femeie Sufletele arată ca niște stafii

scăpate din iad Doamne mi-e teamă să-

mi ridic privirea din pământ

Ceru-i de plumb

Costel Zăgan

ATÂT ÎNTRE PATRU PEREȚI PRIETENII MEI

• Postat de Costel Zăgan în Februarie 23, 2020 la 1:25pm
• Vezi blog

Dragă HIL

eu

îți iubesc poezia

pe

de rost

în bancă

numai copilăria

visează

cai verzi

pe

pereți

eu

încremenesc

cu

pixul

între dinți

iart-o

îmi zici

acesta-i

prețul de cost

al

libertății

o simplă

figură de stil

îl aud

pe Viorel

râzând

în

hohote

ți-a făcut-o

Costele

închide cartea

că

ies

balaurii

în

stradă

Costel Zăgan, AMINTIRI EXTREME

DESPRE VIAȚĂ ȘI MOARTE NUMAI BINE

 

Dragă Kitty frica totuși e un avantaj

Morții n-au teamă de nimic Numai

se deplasează spre roșul tăcerii Și cum

viteza morții-i infinită Te ajunge și la

capătul lumii sau în punctul zero Tim

pul se întinde între noi ca o față de ma

să La unii-i botez la alții înmormântare

Dumnezeu să ne ierte

pe

toată lumea

vii

sau

morți

Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

EREZIA RUGĂCIUNII

 

Și se izbește marea de mine ca de țărm

Sfinte Haralambie

rămâne trecutul

ca

un

gol iremediabil

tocmai

când

îmi

beau

cafeaua

zorii se șterg cu mine la nas

sângele

nu înroșește

orizontul

cad în genunchi

de

la

primul

cuvânt

Doamne

de ce

m-ai

părăsit

în

leagănul

tăcerii

Costel Zăgan

CENACLUL DIN CER

 

Lui Ion Lazăr da Coza IN MEMORIAM

Lui Dumnezeu îi plac poeţii

doar îi cheamă sus în cer

crăpa-mi-ar de dor pereţii

cerului să-i pun zăvor

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

NIȘTE EURI

 

El-1 și ea-1

el-2 și ea-2

el-3 și ea-3

ceilalți

sunt

niște

euri

fără

nicio

relevanță

didactică

Costel Zăgan, PROFESORUL MEU ELEVUL

DUMNEZEU LA RELANTI

 

• Postat de Costel Zăgan în Februarie 12, 2020 la 9:18am
• Vezi blog

Disprețul tău dragoste mă omoară

și steaua ta mă bagă în mormânt

dar pe cine Doamnă faci de-ocară

când stau și eu cu îngerii la rând

Și steaua ta mă bagă în mormânt

numai frumusețea trece ca un vis

și noi ne trecem dragoste arzând

rămâne doar cenușa mea în scris

Numai frumusețea trece ca un vis

dar pe cine Doamnă faci de-ocară

că eu n-am apucat să spun în scris

disprețul tău dragoste mă omoară

Și steaua ta mă bagă în mormânt

și eu n-am apucat să scriu un rând

Costel Zăgan, CEZEISME II

DRUMUL SPRE CASĂ TRECE PRIN INIMĂ

 

Doamne Kitty cum de mai suporți

atâta răutate Se pare că-i sinonimul

perfect pentru lume N-ai cum s-o

ocolești pretutindeni aceeași

prăpastie minciuna Ca să

ajungi acasă Trebuie

să mori Doar atât

Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

RETORICA LUI DRACULA

 

Ninge gratuit prieteni

Dumnezeu se dăruieşte

îngerii foşnesc din cetini

disperarea ni-i nădejde

Dumnezeu ne-o dăruieşte

am putea să n-o primim

disperați avem nădejde

căci urâtu-i tot sublim

Am putea să nu-l privim

îngerii foşnesc din cetini

orice limba are-un limb

ninge gratuit prieteni

Dumnezeu ne dăruiește

disperat altă nădejde

Costel Zăgan, Cezeisme II

SUPRAVIEȚUIRE INCERTĂ

 

Dragă Kitty n-am de gând să mor degeaba

nici pentru neam nici pentru țară

E o prostie să fii erou azi

Forța noastră e slăbiciunea lor

înarmată până-n dinți

Nu-s un Tatowierer

N-am să supraviețuiesc

pe

spinarea nimănui

Fie el puternic

sau

foarte

slab

Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

TOTUL ESTE (IM)POSIBIL

• Postat de Costel Zăgan în Februarie 6, 2020 la 7:22am
• Vezi blog

Istoria ne tatuează

cu rani

și

uneori

cu

zâmbete ironice

Însă

numai

cicatricile

ne

însoțesc

până la

mormânt

Unele

nu se văd

niciodată

altele

devin emblematice

Împușcături

care

țin

amintirile

în

stare

de

veghe

Niște

cizme SS

marchează

orizontul

speranței

Dragă Kitty

Eminescu

plânsu-mi-s-a

Se

lasă

lumea

ca

Turnul

din

Pisa

Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

DECLARAȚIE DE DRAGOSTE ȘI (IN)DEPENDENȚĂ

 

Drag popor român

eu chiar te iubesc

dar

nu e cazul

să ne emoționăm

poate

cauza

la

folclor

și

la

alte

obiecte

pierdute

din

fericire

în

favoarea

altor și altor

prietene

popoare

migratoare

spun

asta

și

mai rău

mă doare

Costel Zăgan

ATÂT O POVESTE

 

Dragă Kitty de fapt totul nu-i decât

o aparență o iluzie O poveste pe ca

re Dumnezeu o spune unui copil Răz

boiul nici nu există Nici soldații care

ne vânează ca pe-o pradă sălbatică Hai

copile trezește-te Te-așteaptă doamna

educatoare cu cornul și laptele

Viața merge înainte

Iar

Mustața lui Hitler

e

doar

un basm

mai prost

ca

motanul încălțat

Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

VERDE SPRE ROȘU

 

Destine sfărmate-n mii de bucăți Roșul

pur sau impur Niște absurdități Murdări

te de sânge nevinovat Libertate egalita

te fraternitate Îngerii sau dracii conduc

lumea Doamne vine primăvara degea

ba Ce roșie-i iarba

și ce verde

era

odată

Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank