Dragă Kitty raiul este o cameră fără ferestre
Plină cu cărți în toate limbile pământului Să
nu exagerăm totuși Trebuie să fie loc Oamenii
merg nu zboară din bibliotecă în bibliotecă
Lectura are nevoie de-o cale de acces De pildă
cărțile de poezie mă ajută să respir Cele de aventuri
să uit de foame și de singurătate Numai cărțile de
dragoste mă deprimă Deocamdată nu înțeleg însă
un lucru Cum poate să fie nisipul duminica
atât de albastru
Costel Zăgan, FLORI(I)LE POEZIEI, 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu