miercuri, 12 februarie 2020

PUTEREA (NE)VOINȚEI (48)


Ce-i și cu bărbații ăștia Parcă
au înnebunit cu toții Dragă Kit
ty Peste tot văd numai femei
goale Adevărate bijuterii de
gheață Inima-i gata să sară
din piept Pământul îmi fuge
de sub picioare o data la
stânga de două ori la dreap
ta Iar și iar Și nu-s decât
asistenta lui Dumnezeu
Pot orice dar n-am voie
deloc
Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

CERVANTES INTERNAȚIONAL, 68, 2026

 * Alt poem nu era polițist, era criminal COSTEL ZĂGAN OCHELARI ROZ POSTUM Cine de-a baba-oarba cu destinul meu se joacă pârjolind cu lacrim...